Am dat acum peste o poză cu tine din prima oră de viață a puiului tău. De când ai ținut-o prima dată în brațe și ai mângâiat cu buzele fețișoara mică, vineție, atât de perfectă. Ce aminitiri! Era exact așa cum ți-ai imaginat-o, cu bărbia ascuțită și căpușor perfect rotund. Îmi amintesc cât de mult țineai să te arăți curajoasă asistentelor ca nu cumva să o ia de lângă tine. Ai ținut chiar și lacrimile gâtuite, de teamă că te vor crede prea labilă ca să îți poți ține puiul la piept. Erai la terapie intensivă, buimacă și anesteziată. Dar...
Despre mine
