Draga mea,

Am dat acum peste o poză cu tine din prima oră de viață a puiului tău. De când ai ținut-o prima dată în brațe și ai mângâiat cu buzele fețișoara mică, vineție, atât de perfectă. Era exact așa cum ți-ai imaginat-o, cu bărbia ascuțită și căpușor perfect rotund. Îmi amintesc cât de mult țineai să te arăți curajoasă asistentelor ca nu cumva să o ia de lângă tine. Ai ținut chiar și lacrimile gâtuite, de teamă că te vor crede prea labilă ca să îți poți ține puiul la piept. Erai la terapie intensivă, buimacă și anesteziată.

Dar eu știu. Știu cât de frică îți era. De ce urma să vină. Știu cât strigăt de durere și de frică aveai în tine de ceea ce a fost. Știu cât de tare te durea încă să te miști și cum refuzai să arăți. Știu că îți era teamă să te uiți în ochii lui ca să nu vadă cât de mult ai  de plâns. Acum știu.

Au trecut 3 luni, 3 săptămâni și 3 zile. Matematica coincidenței să te regăsesc tocmai azi. Și tare aș vrea să îți spun ceva: oh draga mea, va fi bine. Totul va fi foarte bine…

Draga mea, profită! Simte f i e c a r e moment alături de copilașul tău, ține-l în brațe mereu, mereu, mereu… ține-l fără frică piept pe pieptul tău, goluț, în trupușorul său plăpând, pe pielea ta de ursoaică iubitoare. Lasă-l să se scalde acolo și îmbăiază-te cu totul în dragostea aceea fără limită. Nu îți fie teamă, draga mea. E dreptul tău. Nu îți fie rușine de ceilalți. Bucură-te. Simte. Lasă-te să fii. Lasă-te sa te cutremuri în plâns de fericire. Dă-ți voie. Draga mea, vin momente intense, mari, ca valul de apă furtunoasă. În acele momente îți vei gasi multă, multă, infinit de multă iubire și forță. Vei crește enorm. Ești deja femeie. Ești mamă. Dă-ți voie să îți asumi asta. Ai ÎNCREDERE în tine, în interiorul tău. Corpușorul ăsta mic lipit de pielea ta, s-a imprimat acolo pentru veșnicie. Și partenerul tău simte asta când te atinge. Cu nopți franjurate, cu pleoape usturând de oboseală, cu sânii grei pe afară, pot sa îți spun atât: trece. Încă un pic și trece. Și după ce trece vezi cât de mult ai crescut în iubire. S-a deschis în tine spațiu și mai mare de iubit. Ai zăcăminte de putere și de iubire. Atât de adânc închise, încât uneori ies cu durere la lumină. Dă-ți voie. Să plângi plânsul tău odată cu plânsul pruncului din brațele tale. Dă-ți voie. Să stai cu nasul în pielea bebelușului tău zile în șir și nopți în care știi că ar trebui să dormi. Nu mai alerga ordonând casa. Dă-ți voie. Sa vezi că ai fost la poarta dintre moarte și viață. Și că ați trecut împreună cu bine. Dă-ți voie. Să vezi și să simți cât ești de mare. Dă-ți voie. Să ceri ajutor clar, ferm, și cu dragoste față de tine. Dă-ți voie. Să stai cu bebelușul tău în brațe, abandonată în brațele iubitului tău sau ale propriei tale mame. Dă-ți voie. Să greșești, căci orice greșeală îți va aminti doar că ai uitat să te asculți cu adevărat. Dă-ți voie. Să te izolezi dacă simți asta, să stai doar tu cu puiul tău și cu tatăl acestui bebeluș fragil, în dragoste deplină. Draga mea, totul va fi bine. Copilul tău și-a ales cea mai bună mamă din lume pentru el. Și cel mai bun tată. Draga mea, ești binecuvantată.

Acum mă transpun acolo lângă tine, lânga patul de spital în care stai cu puiuțul tău mic, mic, mic și mă uit în ochii tăi cu încredere: bravo, ai făcut o treabă bună. Bravo, sunteți o echipă grozavă. Bine ai venit, Cătălina mămică. Bine ai venit, Emma fiică. Bine ai venit, tati fericit.

Draga mea, trece. Totul va fi bine.

Cu drag,

Catalina

foto: Galerie personală

Please follow and like us:
0

9 Comments

  1. Răspunde

    Irina

    Doamne cât de adânc și plin de iubire ai așternut aici litere din ceaslovul inimii tale, Cătălina! Mulțumim, ești o femeie și o mamă tare minunată!!!

    1. Răspunde

      Catalina

      Mulțumesc!! Cred că a fost prima dată când m-am uitat la mine cu dragostea cu care mă uit la fiica mea. Căci nimeni până la ea nu m-a învățat iubirea asta necondiționată. Avem nevoie de practică. Să fie cu aceeași iubire pentru fiecare dintre noi!

  2. Răspunde

    Irina

    Citindu-ti articolul au navalit peste mine un amalgam de emotii! Scrisoarea ta este nemaipomenita! Tu esti nemaintalnita, Cata! Si plina de iubire si frumos!Nu cred ca cineva vreodata poate uita momentul si emotia de a-si tine in brate pentru prima data propriul copil! Dar tu ai facut un lucru minunat, asternand asta in cuvinte! Iar acum o sa iti impartasesc un secret: Stii ce este ciudat si minunat, deopotriva? Ca dupa aproape 30 de ani, te uiti la tanarul sau tanara din fata ta si fara nici un efort vezi, stii si iti amintesti tot, de parca ai rula un film invers, tot, pana la pruncusorul ala, cel mai frumos din lume si unic si minunat si doar al tau, mirosul de bebelas, de scutece proaspat calcate, de lapte , chiar si cand l-ai simtit prima data miscand.Si iubirea aceea intensa, amestecata cu teama. Iubirea care da pe dinafara, se revarsa, iti iese prin toti porii, respiri si inspiri iubire si ai impresia ca esti unica in lume si numai tu poti sa simti asa si te crezi binecuvantata. Si chiar esti! Si vei fi mereu! Pentru ca esti mama! Si e forever!Te imbratisez, cu drag!😘

    1. Răspunde

      Catalina

      Pffff! Mi-au dat lacrimile. Ce veste bună că sentimentul ăsta rămâne și că amintirea e încă acolo! Cât sunt mici atât de repede se schimbă amintirile cu ei, fac atât de multe lucruri micuțe dar importante cu o viteză nemaipomenită, încât nu îmi pot da seama câte deună în 30 de ani. Mulțumesc că ai împărtășit asta, e grozav. Copiii tăi sunt norocoși că te au, că ai puterea să îi conții, să îi simți, să îi iubești așa cum o faci

  3. Răspunde

    Eliza

    Emoționante rânduri! Ce amintiri frumoase! Bucură-te cât mai mult de aceste momente!

    1. Răspunde

      Catalina

      Daa cred că de asta mamele își revin atât de repede din orice supărare sau o oboseală, ca să se poată bucura de momentele valoroase cu un om de la momentul lui zero

  4. Răspunde

    Schmitza

    Dă-ți voie: ” Să plângi plânsul tău odată cu plânsul pruncului din brațele tale” și ”Sa vezi că ai fost la poarta dintre moarte și viață”. Și totul va fi bine …

  5. Răspunde

    Raluca Badita

    Ce frumos! Ce frumos scrii tu. Transmiti emotiile pana la mine.Ma bucur sa te cunosc!

    1. Răspunde

      Catalina

      Ce frumos! Blândețea micșorează distanțele între mame ❤

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *