Am dat acum peste o poză cu tine din prima oră de viață a puiului tău. De când ai ținut-o prima dată în brațe și ai mângâiat cu buzele fețișoara mică, vineție, atât de perfectă. Ce aminitiri! Era exact așa cum ți-ai imaginat-o, cu bărbia ascuțită și căpușor perfect rotund. Îmi amintesc cât de mult țineai să te arăți curajoasă asistentelor ca nu cumva să o ia de lângă tine. Ai ținut chiar și lacrimile gâtuite, de teamă că te vor crede prea labilă ca să îți poți ține puiul la piept. Erai la terapie intensivă, buimacă și anesteziată.

Dar eu știu. Știu cât de frică îți era. De ce urma să vină. Știu cât strigăt de durere și de frică aveai în tine de ceea ce a fost. Știu cât de tare te durea încă să te miști și cum refuzai să arăți. Știu că îți era teamă să te uiți în ochii lui ca să nu vadă cât de mult ai  de plâns. Acum știu.

Au trecut 3 luni, 3 săptămâni și 3 zile. Matematica coincidenței să te regăsesc tocmai azi. Și tare aș vrea să îți spun ceva: oh draga mea, va fi bine. Totul va fi foarte bine…

Draga mea, profită! Simte f i e c a r e moment alături de copilașul tău, ține-l în brațe mereu, mereu, mereu… ține-l fără frică piept pe pieptul tău, goluț, în trupușorul său plăpând, pe pielea ta de ursoaică iubitoare. Lasă-l să se scalde acolo și îmbăiază-te cu totul în dragostea aceea fără limită. Nu îți fie teamă, draga mea. E dreptul tău. Nu îți fie rușine de ceilalți. Bucură-te. Simte. Lasă-te să fii. Lasă-te sa te cutremuri în plâns de fericire. Dă-ți voie. Draga mea, vin momente intense, mari, ca valul de apă furtunoasă. În acele momente îți vei gasi multă, multă, infinit de multă iubire și forță. Vei crește enorm. Ești deja femeie. Ești mamă. Dă-ți voie să îți asumi asta. Ai ÎNCREDERE în tine, în interiorul tău. Corpușorul ăsta mic lipit de pielea ta, s-a imprimat acolo pentru veșnicie. Și partenerul tău simte asta când te atinge. Cu nopți franjurate, cu pleoape usturând de oboseală, cu sânii grei pe afară, pot sa îți spun atât: trece. Încă un pic și trece. Și după ce trece vezi cât de mult ai crescut în iubire. S-a deschis în tine spațiu și mai mare de iubit. Ai zăcăminte de putere și de iubire. Atât de adânc închise, încât uneori ies cu durere la lumină. Dă-ți voie. Să plângi plânsul tău odată cu plânsul pruncului din brațele tale. Dă-ți voie. Să stai cu nasul în pielea bebelușului tău zile în șir și nopți în care știi că ar trebui să dormi. Nu mai alerga ordonând casa. Dă-ți voie. Sa vezi că ai fost la poarta dintre moarte și viață. Și că ați trecut împreună cu bine. Dă-ți voie. Să vezi și să simți cât ești de mare. Dă-ți voie. Să ceri ajutor clar, ferm, și cu dragoste față de tine. Dă-ți voie. Să stai cu bebelușul tău în brațe, abandonată în brațele iubitului tău sau ale propriei tale mame. Dă-ți voie. Să greșești, căci orice greșeală îți va aminti doar că ai uitat să te asculți cu adevărat. Dă-ți voie. Să te izolezi dacă simți asta, să stai doar tu cu puiul tău și cu tatăl acestui bebeluș fragil, în dragoste deplină. Draga mea, totul va fi bine. Copilul tău și-a ales cea mai bună mamă din lume pentru el. Și cel mai bun tată. Draga mea, ești binecuvantată.

Acum mă transpun acolo lângă tine, lânga patul de spital în care stai cu puiuțul tău mic, mic, mic și mă uit în ochii tăi cu încredere: bravo, ai făcut o treabă bună. Bravo, sunteți o echipă grozavă. Bine ai venit, Cătălina mămică. Bine ai venit, Emma fiică. Bine ai venit, tati fericit.

Draga mea, trece. Totul va fi bine.

Cu drag,

Catalina

foto: Galerie personală

Please follow and like us:
0
Share: