Marea provocare #septembriefărăzahăr

I-am citit titlul și am zis: link saved că poate oi avea nevoie. Dar e clar că eu oricum nu pot.

Prin august citeam pe blogul Flaviei acest titlu fain: Cum îmi propun să scap de dependența de dulciuri. Scary, așa-i? Cum adică dependent de dulce? Poate de cafea, ori de țigări, ori de job :)) Acum câteva zile însă l-am citit și e clar: mă numesc Cătălina și sunt dependentă de dulciuri. E drept că nici acum nu știu dacă eu pot să mă feresc de cel ascuns. Sau de sub ochii mei. Dar știu clar că vreau. Și am și o armă secretă cu care cred că voi reuși. Vă zic mai apoi.

Deci start la #septembriefărăzahăr!

Photo by Thomas Kelley on Unsplash
Relația mea cu #zahărul

Acum ceva timp, citind tot mai mult despre alimentație și urmărind documentarul lui Jamie Oliver, am început să citesc etichete. Am fost în șoc real, căci habar nu aveam că zahărul se găsește peste tot. După documentar, am făcut acest scurt experiment: am citit etichetele de pe lista mea uzuală de cumpărături la fiecare produs în parte și am pus în coș doar ce nu are zahăr. Dintr-o dată m-am panicat: nu mai aveam ce să cumpăr. De la lactate, la cereale simple, totul avea zahăr. Practic, nu aveam niciun control real asupra a ceea ce bag în organismul meu. Sucuri nu consumam, ciocolată mai rar, deci credeam despre mine că mănânc sănătos și ușor.

De atunci, am decis să mănânc cât de conștient pot și să mă asigur că decid ce îi dau organismului meu, măcar în cunoștință de cauză. Așa că am rămas cu obiceiul de a citi etichete, de a căuta semnificația chinezei de denumiri de tot felul și de a selecta ceva mai bine alimentele. Nu sunt as, dar google is my friend. Am înlocuit în mare parte zahărul adăugat cu miere, inclusiv în ce găteam pe acasă, fără să exagerez. Între timp, mi s-au adaptat papilele gustative și mă pot bucura altfel de marea pasiune: înghețata. E excesul, uneori nesimțit, de care mă bucur.

Apoi a venit sarcina, fără prea multe pofte, cu alimentație bogată în fructe mai ales și foarte puțină carne. Însă după naștere, de când am devenit parcă o mare cană cu lapte la permanenta dispoziție a micului Om, am mereu senzația de foame. Și bineînțeles, oleaginoasele și dulciurile sunt cele mai la îndemână. Sunt rapide și pe orice raft și îmi dau iluzia de energie.

La examenele de capacitate și BAC, profii ne trimiteau cu Snickersul la purtător, ca nu cumva să ne scadă glicemia de stres.

Fiind deci și acum într-un stres continuu (firește, generat de propria mea minte, nu neapărat real), am apelat la vechea practică: ciocolata. Zile de ciocolate întregi, la început cu 90%cacao, apoi cu 70%, apoi cu alune și în final la prăjituri cu ciocolată și spumă de ciocolată. Da, #amsăritcalul.

De ce vreau acum #septembriefărăzahăr

Pentru că organismul meu dă rateuri tot mai mari și am nevoie de o organizare interioară și exterioară. Iar asta e ocazia perfectă să îmi fac un cadou sănătos de a avea grijă de mine și altfel.

Pentru că în provocarea asta mai sunt concomitent și alte persoane, ceea ce mă motivează. Nu mă simt singură. Și când voi fi pe culmile disperării, căci la mâncare și foame scot ghearele urât, măcar voi ști că pe drumul ăsta mai e cineva. Ca la maraton, când vrei să cedezi, îl urmărești pe cel din fața ta, și corpul tău ține automat ritmul cu el. La fiecare 10 zile va fi o postare pe pagina  de Facebook inițiatoare a campaniei #septembriefărăzahăr, cu update și susținere reciprocă.

Pentru că vreau să fiu cu un pas mai conștientă, mai prezentă de mine și nevoile mele reale.

Pentru că vreau să îmi testez limitele.

Pentru că nu sunt sigură că pot, și trebuie să verific asta, să știu dacă e albă ori neagră.

Pentru că vreau să văd ce face corpul meu cu kilogramele lui fără zahăr. Muahahahaha! (sper!)

Pentru că vreau să mănânc mai organizat și nu „mereu”.

Pentru că vreau să îi fiu exemplu fiică-mii, căci pe ea vreau să o țin departe de zahăr mulți ani și aș vrea să nu mănânc dulciuri pe ascuns, cu ciocolate topite prin geantă. Aș fi în stare 🙂

Photo by Kelly Sikkema on Unsplash
Cum am de gând să fac asta

În mare voi urma principiile propuse în campania #septembriefărăzahăr:

  • o lună de zile în care nu mănânc niciun produs care conține zahăr
  • citesc etichetele și evit: zahăr, fructoză, îndulcitori sau înlocuitori
  • consum fructe, fără abuz
  • aleg mierea la cafeaua de dimineață ca singură excepție
  • beau mult mai multă apă
  • reiau pasiunea pentru ceaiuri, ca să suplimentez lichidele:)
De ce îmi e frică

Că nu pot. Că voi eșua, deși pare simplu. Că voi fi urâcioasă și pofticioasă nonstop. Dar mai ales, că poate nu pot.

Photo by Joshua Clay on Unsplash
Arma mea secretă

E best of. Și îmi demonstrează încă odată #puterearelațiilor. Nup, nu e partenerul meu de data asta, ci o prietenă. E acea prietenă pe care o admir pentru determinarea ei, pentru voința ei, pentru felul în care și-a schimbat viața, pentru claritate, pentru cum și-a dezvoltat de uimitor inteligența emoțională. E omul acela, care deși la km distanță, simt că mă pot baza pe ea în orice situație, că e o ancoră.

Anca, iartă-mă, căci, am trișat puțintel!

După ce i-am zis într-o doară de #septembriefărăzahăr, când chiar m-am hotărât că vreau musai și neapărat, i-am făcut apelul public pe Facebook. Și cu discreție și susținere, răspunsul ei mi-a mers la inimă: „O să isprăvim noi, am încredere. Nu ne face pe noi niște zahăr. Ne ținem la curent cu sevrajul, da?” Vă dați seama că acum sunt gata să mut munții din loc.

De luni, 4 septembrie 🙂

Postările scurte de disperare le puteți urmări pe pagina de Facebook a blogului.

Va urma…

Please follow and like us:
0

3 Comments

  1. Răspunde

    Flavia

    Mă bucur că faci parte din gaşca fără zahăr. 🙂 Îţi mulţumesc pentru susţinere. Păi cum să nu reuşeşti?! Zicea bine prietena ta. Să ştii că am făcut şi un grup de susţinere pe Facebook. “Gaşca fără zahăr” se numeşte. Te aşteptăm şi acolo. 🙂

    1. Răspunde

      Catalina

      Ce fain! Cu atâta entuziasm începe și mie să îmi crească moralul în timp ce zic nu înghețatei 🙂 Se mărește bulgăreleee. Abia aștept luna octombrie 🙂

  2. Răspunde

    Se scurge #septembriefărăzahăr! – mamainprezent.ro

    […] mică în rutina ta, aprinzi tot mai multe becuri în creierul tău. Marea provocare despre care am și scris aici când am intrat în ea, este ca un mare cadou pt […]

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *