copilul interior

Category

“Cu atâtea gânduri și muncă, n-a mai rămas loc de iubire” – să fie de fapt asta boala secolului nostru?

Ce ai simți dacă acum ai putea trăi prin ochii copilului tău pentru o zi, în casa ta, în brațele mamei sale, la picioarele tatălui său? “Nu înțelegeam ce vrea să zică. Am întrebat-o, supărată: – Dar, ce s-a întâmplat? Ce te-a necăjit? – Toate… Sunt aici de trei săptămâni. Oricât privesc, văd doar că din casa asta lipsește ceva. Toți păreți supărați unii pă alții. Ficare are colțul lui, treaba lui… Nu glumiți, nu vă jucați. În trei săptămâni,...

Partea și mai bună a mămiciției, care vine după ora 10 seara

Mă emoționează mereu și mă entuziasmează. E liniște peste tot, e noapte, e semiîntuneric de la beculețele din camera ei. Și abia aștept. Îmi iau ceva bunuț, ori de învelit, ori de ronțăit, ori de băut, și mă pregătesc pentru întâlnire aproape în fiecare seară. Una dintre cele mai bune terapii din ultima vreme e fix momentul acesta. Și mereu se prezintă cam la fel. După liniștea din întunericul ritualului ei de somn, mă scurg către întâlnirea cu mine. Și...

De la mic la mare

Parcă curgea un film cu fiecare cuvânt citit, un film bun și cald, despre o lume mai bună. M-am văzut dintr-o dată mică, în apartamentul cu trei camere din nordul Moldovei, ținându-mă de pantalonii fratelui meu (cel de-al doilea din familie). Îl urmăream mai mereu, mai peste tot, uneori doar de după colțurile ușilor, sau cu urechea lipită de ușa camerei în care se închidea să asculte balade rock în momentele de amoruri eșuate, ori de certuri adolescentine cu mama....

Cât îți dai voie?

Știi diminețile alea când te trezești cu oarecare tristețe, oboseală, sau pur și simplu energie scăzută? Deschid ochii pentru a nenumărata oară, și bănuiesc că în spatele draperiilor ziua nu s-a ivit încă. Ea gângurește fericit când îi sărut obrăjorul perfect rotund și perfect porțelanat, mirosind a urme de lăptic mieros de mamă. Îi râd ochii în întuneric. Știu asta, pentru că mi s-a adaptat vederea la lampa de veghe și îi pot vedea gropița din obrăjor. Copilaș dulce. Nu...

There is more

Zilele lungi, cu iubirea atașată de tine, într-un corp adorabil de 8 kilograme și multe zâmbete și un amalgam de emoții exprimate prin câteva fețișoare, râsete și mult plâns, pot fi… ei bine, foarte lungi. Barem, de ai fi la tine acasă, însă scenariul poate fi complet, numai cu toate butoanele aprinse, ca la păcănăele, și unde e asta cel mai probabil? Da, în casa părintească. Da, da, acolo unde probabil mai ai una alta de rezolvat (asta e o...

Prima ta scrisoare

Dragul meu pui de om, Este ora 6:54 dimineața. O dimineață rece din spatele draperiilor opace, în care ai decis să te trezești mai devreme. M-am fâțâit în pat lângă tine vreo două ore înainte să te trezești tu, ba de dureri de cap, ba de gânduri învolburate despre viață și decizii. Am strâns tare tare ochii și am spus “Stop!” minții negociatoare, ca nu cumva să te trezesc fie și numai cu gândul. De vreun sfert de oră te legăn...

Minunițe de mânuțe

Mâinile astea mici îmi dau sentimentul de sacru și înțelepciune. De respect și onoare. De iubire dragă. Și mă încarcă cu energie și recunoștință ori de câte ori se mai golește rezervorul de puteri.