Am acasă un scai adorabil. Are ochii albaștri, obraji bucălați și pupabili, piele fină și piciorușe lipăind pinguinește în urma mea în toată casa. Când nu e în spatele meu, e în brațele mele. Când nu e lipită de mine, găsește alt umanoid de care să se prindă scai. E drept are și lipici la oameni. Scaiul ăsta adorabil are 13 luni de viață veselă și doi admiratori care o iubesc până la Lună și înapoi de câteva ori. Dar uneori e prea mult chiar și pentru mine, kinestezica și afectuoasa familiei. De mai multe ori pe zi aș vrea...
Browsing Category

I-am citit titlul și am zis: link saved că poate oi avea nevoie. Dar e clar că eu oricum nu pot. Prin august citeam pe blogul Flaviei acest titlu fain: Cum îmi propun să scap de dependența de dulciuri. Scary, așa-i? Cum adică dependent de dulce? Poate de cafea, ori de țigări, ori de job :)) Acum câteva zile însă l-am citit și e clar: mă numesc Cătălina și sunt dependentă de dulciuri. E drept că nici acum nu știu dacă eu pot să mă feresc de cel ascuns. Sau de sub ochii mei. Dar știu clar că vreau. Și...

Nu, relația mamă-copil nu se termină când se termină alăptarea. Da, cum spunea o mamă, poate s-a terminat cu arma ta secretă care vindecă orice. Relația de mamă-copil va fi tot mai puternică mai departe, căci ea se construiește și crește împreună cu tine și copilul tău.
Și asta m-a făcut să mă uit și la ce altceva ne mai oferă alăptarea mie și fiicei mele.

Cu sinceritate, uită-te în urmă, în trecutul nostru, și vezi câte modele de mame de sacrificiu ai. Am făcut azi exercițiul ăsta. Și e atât de clar acum! Mama care multă vreme a trăit pentru copii, și nu pentru ea. Acum abia a învățat că sunt și altfel de bucurii, precum concediile în cuplu 🙂 Bunica care trăia pentru bărbatul ei atât de bun și muncile nesfârșite ale unei case cu 9 copii. Apoi, e destul să ieși în parc și să asculți cu claritate ce vorbesc adulții: Da, pentru ei trăim, să fie copiii fericiți și sănătoși. Asta e cea...

Am trecut printr-o săptămână din aia. Aia în care la un job normal ți-ai da demisia, ai urla la colegi sau te-ai certa cu șeful. Și de câte ori mă gândeam la asta, la marea demisie, îmi aminteam despre articolele care ziceau că bebelușul e un mic șef și tu un sclav și despre cum îmi spuneam eu că niciodată nu aș lăsa să ajung în asemenea situații cu copilul meu. Dar nu am știut că și eu am o rămurică, în care devin sclavul. Despre povestea plină de tâlc a rămuricii puteți citi la finalul articolului. Am auzit treaba asta...
Despre mine
