…nu știa ce să facă și mai mereu se înfuria pe mine. Nici mie nu îmi e ușor în rolul de mamă, cu toată școala și practica de zi cu zi din scaunul consilierii și ascultării a multor gânduri și dureri. De câteva zile bune, fiul cel mic – 2,3 ani – trece printr-o perioadă grea. Și noi, alături de el. Se frustrează, refuză îmbrăcatul, refuză practic orice. Am încercat tot ce am putut, în limitele necesităților unei vieți de adulți cu doi copii, joburi și formări profesionale. Ieri seară însă, am pus armele jos. Venisem după o călătorie de...

I-am citit titlul și am zis: link saved că poate oi avea nevoie. Dar e clar că eu oricum nu pot. Prin august citeam pe blogul Flaviei acest titlu fain: Cum îmi propun să scap de dependența de dulciuri. Scary, așa-i? Cum adică dependent de dulce? Poate de cafea, ori de țigări, ori de job :)) Acum câteva zile însă l-am citit și e clar: mă numesc Cătălina și sunt dependentă de dulciuri. E drept că nici acum nu știu dacă eu pot să mă feresc de cel ascuns. Sau de sub ochii mei. Dar știu clar că vreau. Și...